Lupta lui Iacob cu îngerul

Lupta lui Iacob cu îngerul

Painting

Kan det ses?

Ukendt

Hvor er »Lupta lui Iacob cu îngerul« i dag? Samling: National Museum of Art of Romania, Bukarest. Ukendt.

Ejeren er kendt; om værket er udstillet i dag, vides ikke.

Uændret siden
Kilde
Museet

Om maleriet

Med museets ord — på rumænsk

Lupta lui Iacob cu îngerul este un subiect veterotestamentar frecvent abordat în istoria artei, din primele secole creștine (mozaic) și până către 1900. Intensitatea reprezentării acestei confruntări este incomparabil mai mare în modernitatea timpurie, și mai ales în secolul al XVII-lea, decât în alte epoci. Sursa textuală – Cartea Genezei (32: 22-32) – evită identificarea adversarului lui Iacob, numindu-l succesiv „bărbat” și „Dumnezeu”. La capătul luptei, pe care nu o pierde, Iacob este numit „Israel”, în amintirea înfruntării lui Dumnezeu, căruia, în reprezentare artistică a acestui episod biblic, îi este substituit un înger. Cele două personaje, vizualizate frontal, aproape integral, ocupă spațiul imaginii aproape în întregime. Fundalul, întunecat (lupta survine noaptea), lipsit de detalii superflue, comprimă acțiunea și accentuează tensiunea confruntării.

Læs videre

Iacob, cu o mișcare alertă, apucându-l cu brațul drept pe înger, de umăr, este figurat într-o postură torsadată: trunchiul este răsucit în spate, spre stânga, în vreme ce picioarele sunt întoarse în față, spre dreapta. Încordarea și proeminența musculaturii semnalează tensiunea și dificultate luptei, accentuate suplimentar de încruntarea chipului. Prin contrast, îngerul este surprins într-o impostare lipsită de dinamismul celei a adversarului său, iar brațul stâng, singurul vizibil, pare mai curând flasc. În fapt, cele două personaje sunt juxtapuse contrastant: chipul îngerului, cu privirea înălțată spre cer, este scăldat în lumină, în vreme ce Iacob, cu chipul umbrit, privește spre pământ. În ansamblu, confruntarea dintre Iacob și înger, echilibrată, produce impresia, paradoxală, de mișcare imobilă. Încadrarea în școala flamandă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, singura avansată până în prezent, poate fi justificată îndeosebi de conformația chipului îngerului, care ilustrează o tipologie stilistică derivată din școala lui Peter Paul Rubens.

National Museum of Art of Romania

Hvad det viser

I kataloget

Kilder

Fra samlingen: National Museum of Art of Romania

Museets side

Om samme emne · Scenă religioasă

Alle værker om emnet