
Theodor Aman德国, 1831–1891可否一睹真容?
布加勒斯特, 羅馬尼亞
归属已知。今日是否在展,馆方并未说明,而我们不敢妄加揣测。
Instantaneul etnografic, prin ineditul preferat deopotrivă de editor, dar și de artist, va determina orientarea acestuia din urmă spre scene pitorești de la țară, cum este cazul planșei Brâulețul ("La Ceinture. Danse de la Roumanie"), publicat în "Illustration nouvelle" cu numărul 339, din 1 iunie 1876. Aman are o suită de scene rustice (din Oltenia și Argeș), în care descrie idilic, munca, obiceiurile și mai cu seamă petrecerile cu hore și lăutari. Spre deosebire pictură, unde se predomină rodul observației atente și sistematice, în gravură Aman își caută predecesori. Astfel, există similitudini - generate și de modul unitar de interpretare a jocului în diverse regiuni ale țării - cu litografia lui Auguste Raffet (1804-1860), "La Jok.
Danse Valaque de Tchernecz", din 1837, realizată cu ocazia călătoriei științifice întreprinsă de contele Demidoff în Rusia meridională și Crimeea, trecând prin Țările Române. Asemeni confratelui Carol Pop de Szathmari și Aman era familiarizat cu opera lui Theodore Valerio, ale cărui personaje statuare le evocă femeia-cariatidă din primul plan al imaginii, dar mai ales cu tradiția școlii olandeze de pictură a secolului al XVII, cu precădere a lui Adriaen van Ostade.
國立羅馬尼亞藝術博物館