Adormirea Maicii Domnului

Piesă de formă dreptunghiulară alcătuită din icoana propriu-zisă (blat simplu, curbat, dintr-o singură bucată de lemn) cu două șanțuri pentru pene, pe spate. Icoana reprezintă scena trecerii Sfintei Fecioare de la viața pământească în cea cerească. Centrul icoanei este ocupat de catafalcul pe care stă culcată Maica Domnului îmbrăcată în maforion negru și acoperită de giulgiu. Acoperământul catafalcului este decorat de registre verticale de linii drepte și frunze de acant, alternate ritmic. La adormire participă sfinți (dreapta), apostoli (stânga) și Iisus. Iisus (prezentat în mandolă) binecuvântează și ține, în brațe, sufletul Maicii sale care urcă la ceruri. Cerul, bleu-gri, este încadrat de draperii. Chenarul, nedecorat, este împărțit în trei registre de o linie albă, îngustă. Sobrietatea imaginii, în relație cu momentul descris, este dată de coloritul sobru și de lipsa marginilor împodobite de la veșminte. Cromatica: maron, bleu-gri, albastru, verde, cafeniu, galben.