Caritatea

Tabloul reprezintă trei personaje, o femeie și trei copii, într-o ipostază dezumanizantă, pauperă, rătăcitoare. Doi dintre copii, dintre care unul orb, se uită către spectator cu un efect tulburător de captare în retorica imaginii. Spațialitatea tabloului este aproape anulată, fiind restrânsă la fundalul negru pe care se proiectează, luminate violent, cele trei personaje. Titlul „Caritatea” trimite la codificarea alegorică operată de Cesare Ripa în cartea Iconologia ... (1593), în care „caritatea” este figurată ca o femeie cu trei copii, concetto în care „ [...] cei trei copii arată că, deși caritatea este o singură virtute, ea are totuși o întreită putere căci, fără ea, credința și speranța nu pot fi.” La rândul ei, femeia care oferă pâine poate fi interpretată ca o alegorie a carității, dar și ca personificare a numeroaselor confrerii (majoritatea cu personal feminin), dedicate asistenței materiale și spirituale a săracilor și pelerinilor.