Alegorie

Alegorie a primăverii. Peisajul se deschide cu un platou întins, cu o pajiște cu flori albastre și albe, ce coboară într-o vale urmată de un șir de culmi domoale, împădurite, și apoi de un sir de munți stâncoși (peisaj caracteristic sudului Transilvaniei), în nuanțe de gri violet și alburi colorate și cerul albastru deschis. În primul plan, două personaje în mărime naturală, redate monumental, o femeie și un bărbat, plasați pe laterale, își întind mâinile unul spre celalalt – femeia cu spatele, bărbatul cu fața înspre privitor. Tânăra, în stânga, este redată nud, din spate, cu piciorul stâng ușor flexat, sprijinindu-și mâna dreaptă de trunchiul unui copăcel înflorit (sau poate o tufă de trandafiri foarte înaltă). Pe cap – figura redată profil dreapta – poartă o coroniță din frunze și flori albastre. Cu mâna dreaptă întinde bărbatului un trandafir roz, către care acesta din urmă întinde tot mâna dreaptă. Bărbatul ține mâna stângă la piept, în zona inimii. În jurul șoldurilor poartă un material de culoare închisă, poate o piele de animal. În spatele bărbatului un câine/lup negru.