
Må man se det?
Bukarest, Rumænien
Ejeren er kendt. Om det er udstillet i dag, siger museet ikke, og at gætte har vi ikke lært.
Tabloul transpune în imagine o subtilă construcție teologică și cosmologică a temei „Fecioara cu Pruncul”, la limita dintre apariție și prezență „concretă”. Astfel, articularea dintre personaje și spațiul proxim pare să evoce mai degrabă o imagine spectrală decât figurarea lor concretă, corporală, într-un cadru coerent delimitat. Fecioara Maria este reprezentată ca „Regină a cerului” (Regina coeli), așezată pe secera stilizată a lunii (evocare simbolică a Universului), conform viziunii sfântului Ioan la Patmos (Apocalipsa) și, în același timp, într-o formulă spațială ce sugerează recluziunea de top „Hortus conclusus”, preluată din Cântarea cântărilor.
Ipostazierea Fecioarei Maria ca Regina coeli a fost foarte populară în spațiul european în secolele XIII-XV, această formulă fiind derivată din unele texte scripturale, precum Cântarea cântărilor (4.8), Psalmi (45,11-12), dar și din argumentația scolastică, din misticismul târziu-medieval și din varii surse vernaculare, precum Legenda aurea (Jacopo da Voragine). Cele două personaje – Fecioara Maria și Pruncul Iisus – înscrise într-un contur ovoidal alungit, se profilează pe un dublu fundal, delimitat în două planuri: un parapet cu o modenatură gotică și un peisaj panoramic (Weltlandschaft), sugestie a vastității lumii.
National Museum of Art of Romania